Mac – perenă

Macul peren oriental (Papaver orientale) este o plantă de grădină rezistentă la frig, care formează tufe compacte cu frunze tăiate, pufoase. Înflorește după sfârșitul înfloririi majorității plantelor bulbacee de primăvară și înainte de începutul înfloririi florilor de vară. Pentru a cultiva cu succes această plantă frumoasă, sunt necesare câteva cunoștințe despre ciclul său de viață. Macul peren are două perioade active de creștere – primăvara – aprilie-iunie și toamna – septembrie-octombrie. Acestea sunt și cele două perioade cele mai potrivite pentru plantare. Macul peren nu suportă bine transplantarea, de aceea trebuie să alegeți foarte atent locul său în grădină. Planta nu este potrivită pentru plantarea în ghivece. Alegeți un loc cu sol foarte bine drenat. Dacă solul dumneavoastră este greu și reține umezeala, adăugați obligatoriu compost, nisip, turbă etc. pentru a-l ușura și a îmbunătăți drenajul. Există două motive principale pentru care grădinarii nu reușesc să „păstreze” acești maci:

– sol insuficient de bine drenat;
– necunoașterea ciclului de creștere al plantei. Macul peren intră în repaus în lunile calde de vară – iulie/august, când aproape întreaga parte aeriană a plantei se usucă. Mulți grădinari cred că planta lor se usucă și măresc udările, ceea ce doar contribuie la putrezirea rizomului. După sfârșitul înfloririi și la primele semne de „ofilire” a frunzișului, opriți udarea și lăsați tufa să se usuce. Pe măsură ce temperaturile nocturne scad toamna, tufa se va trezi singură și va începe o creștere nouă, puternică. Atunci puteți relua udarea. Tufa rămâne verde pe timpul toamnei și iernii, iar odată cu venirea primăverii începe un nou impuls de creștere, iar împreună cu frunzele noi, planta „eliberează” și tulpinile florale pentru înflorirea târzie de primăvară.